Colindancias. Revista de la Red Regional de Hispanistas de Hungría, Rumanía y Serbia

The journal Colindancias is edited „Regional Network of Hispanists from Hungary, Romania and Serbia” in order to disseminate scientific concerns, educational and cultural needs of researchers in these countries. The journal is intended to be a mechanism for cooperation and the exchange of experiences between researchers Spanish culture.

Keywords: Colindancias, journal, Hispanists.

Colindancias. Revista de la Red Regional de Hispanistas de Hungría, Rumanía y Serbia (No.1, 2010, 174 p.; No.2, 2011, 161 p.; No.3, 2012, 183 p.), Editura Universităţii de Vest din Timişoara.

În toamna anului trecut am avut fericita ocazie de a merge, pentru prima dată, la Timişoara în cadrul unui program de masterat în parteneriat cu Universitatea de Vest. Am reîntâlnit-o acolo în calitate de conferenţiar la Catedra de Limbi Romanice a Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie a Universităţii de Vest din Timişoara pe tânăra traducătoare şi hispanistă Ilinca Ilian Ţăranu, care este şi redactor-şef al publicaţiei anuale Colindancias, revistă a Reţelei Regionale a Hispaniştilor din Ungaria, România şi Serbia. Mi-a oferit trei numere ale acestei reviste în limba spaniolă (numărul patru pentru anul 2013 încă nu ieşise de sub tipar). Alte activităţi pe parcursul anului universitar trecut nu mi-au permis să mă aplec mai atent asupra acestor trei numere ale revistei Colindancias, pe care atunci reuşisem doar să le răsfoiec în treacăt. Vara aceasta însă am revenit la ele pentru a le prezenta celor interesaţi de hispanismul din vecinătatea noastră imediată din mai multe considerente. Cu atât mai mult cu cât şi umila mea persoană ţine de această breaslă, iar revistele la care mă refer mi-au oferit un prilej în plus de a medita asupra stării acestui domeniu la noi, în Republica Moldova.

În luna noiembrie a anului 2009 la Timişoara a fost constituită Reţeaua Regională a Hispaniştilor din Ungaria, România şi Serbia, care şi-a propus crearea unui cadru comun de cercetare şi docencia prin realizarea unui şir de proiecte academice şi culturale, printre acestea şi editarea revistei Colindancias (de tradus denumirea) ca mijloc de difuzare a preocupărilor ştiinţifice, didactice şi culturale ale hispaniştilor din aceste ţări, preocupări asemănătoare în multe privinţe (cei mai mulţi dintre ei fiind cadre didactice universitare, dar şi scriitori, traducători, eseişti), deşi fiecare are interesele sale ştiinţifice şi didactice. Revista se doreşte a fi un mecanism de colaborare, de schimb de experienţe şi de perspective între hispaniştii din ţările menţionate, orientaţi spre crearea unor noi relaţii interregionale într-o Europă Centrală caracterizată de Jacques Le Rider drept o comunitate de destin în perioade de criză, dar care astăzi, după căderea comunismului, se integrează în Uniunea Europeană, iar relaţiile interregional capătă dimensiuni diferite de cele existente anterior.

În Argumentul cu care se deschide revista Ilinca Ilian Ţăranu, redactorul-şef al revistei scrie că publicaţia anuală Colindancias “este un prim pas spre interconexiunea reală şi adevărată a unor universitari care împărtăşesc (comparten) acelaşi domeniu de studii şi care, în tripla lor calitate de cadre didactice, cercetători şi agenţi culturali, au de cele mai multe ori experienţe similare. Proveniţi din nişte ţări pe care geografia le-a unit, iar istoria le-a unit şi le-a dezunit alternativ, hispaniştii din această parte a Europei Centrale s-au confruntat în mod inevitabil cu aceeaşi situaţie care a afectat toate culturile Mitteleuropei şi care decenii la rând i-a făcut pe intelectuali să cunoască mult mai bine mutaţiile, orientările şi modele de la Paris, Londra sau New York decât transformările şi inovaţiile ce aceau loc alături, în culturile învecinate (colindantes)”. În continuare autoarea consideră că printre asemănările între ţările cental-europene figurează şi o anumită neîncredere derivată din complexele de inferioritate culturală, tipice pentru ţările mici, pe de o parte, şi care au fost agravate de experienţele traumatice ale istoriei, printre acestea fiind şi incorporarea acestor ţări în blocul comunist. Poate şi acest fapt face ca dialogul culturilor central-europene cu Spania şi America Latină să fie unul specific, nuanţat de mai multe circumstanţe. În această zonă studiile de hispanistică nu au fost atât de intense ca cele din Franţa, Germania, Italia sau Anglia, iar traducerile din literaturile spaniolă şi latinoamericană în limbile ungară, română sau sârbă au fost până nu demult puţin numeroase în comparaţie cu traducerile în franceză, engleză, germană. Însă lucrurile s-au schimbat radical în ultimii cincizeci de ani. Studierea limbii spaniole a căpătat o amploare mai mare, numărul traducerilor direct din spaniolă a crescut considerabil, iar studiile hispanice au încetat să fie considerate ca ceva secundar. Toate aceste schimbări produse în ultimele decenii se datorează în mare parte tocmai hispaniştilor din ţările respective. Contribuţia lor la dezvoltarea hispanisticii, întărirea relaţiilor dintre aceştia se cere valorificată la alt nivel de colaborare ceea ce îşi propune să realizeze publicaţia lor anuală Colindancias.

Cele trei numere ale revistei, pe care am avut ocazia să le citesc cu o deosebită plăcere profesională, conţin studii şi articole din diverse domenii (literatură, lingvistică, didactică, studii culturale). Revista are mai multe compartimente sau rubrici: Symposion, Eisagogé, Aion, Logothetes, Glossophilos, Didaktikon, Synopsis. Fiecare număr se deschide cu un Argument, semnat de directorul publicaţiei Ilinca Ilian Ţăranu (care precizează în numărul doi al revistei că Reţeaua Regională a Hispaniştilor din Ungaria, România şi Serbia s-a extins între timp şi include în prezent douăsprezece universităţi din Republica Cehă, Slovenia, Ungaria, Republica Moldova, România şi Serbia) şi se încheie cu o notă biobibliografică despre autorii studiilor şi articolelor publicate în numărul respectiv. Fiecare studiu sau articol este precedat de un rezumat în limbile spaniolă şi engleză şi de cuvinte-cheie. Numerele respective sunt frumos (ca să spun la modul general) ilustrate (coperta, dar şi paginile cu care se deschid compartimentele menţionate ale revistei). Revista beneficiază de un comitet de onoare şi ştiinţific excepţional şi de un consiliu de redacţie animat de dorinţa de a asigura o maximă calitate ştiinţifică a materialelor publicate.

Şi ca cititorul interesat să afle cine şi ce a publicat în aceste trei numere ale revistei, voi evidenţia cel puţin autorii şi titlurile studiilor şi articolelor publicate, lucru suficient pentru un cititor avizat. Astfel, compartimentul Symposion include contribuţii ale unor specialişti din afara ţărilor central-europene: Don Quijote şi tehnologiile comunicării (nr.1, 2010) de José María Paz Gago (Spania), Miranda, precursor al guvernării democratice modern (nr.2, 2011) de Christian Ghymers (Belgia), Contemporani, nomazi şi multilingvi. Postnaţionalitatea prozei latino-americane actuale (nr.3, 2012) de Marisa Martínez Pérsico (Argentina).

Cel mai voluminos compartiment este Logothetes, în care cititorul va găsi mai multe studii şi articole despre literaturile spaniolă şi latinoamericană, dar şi articole de literatură comparată, semnate de hispanişti din Ungaria, România, Serbia, dar şi de autori din Spania şi America Latină. Prevalează materialele despre literatura latinoamericană: Unele observaţii despre temele istorice în proza lui Carlos Fuentes (nr.1, 2010), Războaiele de independenţă ale lui Carlos Fuentes (nr.2, 2011) de Zsuzsanna Csikós (Ungaria), Între exil şi străinătate (nr.1, 2010), Poezia canariană: lirica atlantică între Europa şi America de Octavio Pineda (Spania), America Latină văzută prin literatură (nr.1, 2010) de Domingo Lilón (Santo Domingo), La inmolacion pathos-ului: o influenţă a lui Robert Musil asupra lui Julio Cortázar (nr.1, 2010), Timp şi naraţie în Las lanzas coloradas Lăncile colorate? de Arturo Uslar Pietri (nr.2, 2011), Personaje ungare în opera lui Julio Cortázar (nr.3, 2012) de Ilina Ilian Ţăranu (România), Luptele pentru independenţă în literatura mexicană (nr.2, 2011) de Augustín Cadena (Mexic), Eroul negativ în romanul mexican din secolul al XIX-lea (nr.2, 2011), Romanul hispanoamerican şi istoria (nr.3, 2012) de Dalibor Soldatić (Serbia), Intertextualitatea postmodernă în povestirea Cele două Americi a lui Carlos Fuentes (nr.2, 2011) de Mirjana Sekulić (Serbia), Din Budapesta asediată la Montevideo sub dictatură: reprezentări ale fricii în povestirile scriitorului ungar Tibor Déry şi ale montevideianului Hugo Burel (nr.3, 2012) de Giuseppe Gatti (Italia). Variate sunt şi articolele despre literatura spaniolă: Cain şi Abel în versiunea lor spaniolă. Romanul – imagine a războiului civil văzută din ultradreaptă falafistă. Ximénez de Sandoval şi romanul său Cămaşa albastră (nr.1, 2010) de Mirela Ioana Lazar (România), Natalia Manur, o eroină din secolul al XIX-lea în plin secol XX (nr.1, 2010) de Lavinia Similaru (România), La Regenta (tradus în română Pasiunea Anei Ozores) de Leopoldo Alas Clarín între realism şi naturalism (nr.2, 2011) de Vladimir Karanović (Serbia), Calea lui Juan Marsé de la prezenţa implicit a autorului spre autoficţiune (nr.3, 2012) de Dóra Faix (Ungaria), Autobiografia cui? Căutarea identităţii între Federico Sánchez şi Jorge Semprún (nr.3, 2012) de Eszter Katona (Ungaria), Miguel Hernández în ţara sovietelor (nr.3, 2012) de Josep Esquerrà I Nonell (Spania).

Compartimentul de lingvistică Glossophilos oferă câteva studii interesante despre diferite aspecte ale limbii spaniole şi despre particularităţile ei în peninsulă şi în America Latină, dar şi despre alte limbi iberice: Paralele în evoluţia construcţiilor participiale şi infinitivale. Analiza textelor spaniole medieval şi preclasice (nr.1, 2010), Andrés Bello: naşterea lingvisticii în Hispanoamerica independentă de Tibor Berta (Ungaria), Fenomene de varialiune diatopică sincronică: unitatea şi diversitatea limbii spaniole (nr.1, 2010), Variaţiunea “circulară”: diacronia voceo-ului chilian şi cauzele răspândirii lui actuale de Mircea-Doru Brânză (România), Las colocaciones verbale şi contextual (nr.1, 2010) de Andjelka Pejovic (Serbia), Structuri sintactico-semantice ale verbului andar în galiciană (nr.2, 2011) de Sonia sobral Vázquez (Spania).

Un şir de articole referitoare la didactică completează compartimentul Didaktikon: Învăţarea integrată a conţinuturilor şi limbii: studiile filologice de spaniolă la Facultatea de Filologie a Universităţii din Belgrad (nr.1, 2010) de Jelena Filipović (Serbia), Predarea limbii spaniole şi competenţa în traducere(nr.1, 2010) de Jelena Rajić (Serbia), Reflecţii în jurul utilizării materialelor autentice în predarea limbilor străine (nr.1, 2010) de Maja Andrijević (Serbia), Atitudini epistemologice ale profesorilor de spaniolă ca limbă străină în Serbia (nr.3, 2012) de de Andjelka Pejovic şi Ana Jovanović (Serbia).
Într-un compartiment aparte, intitulat Eisagogé, sunt reunite mai multe studii şi articole despre relaţiile literare între ţările ce fac parte din menţionata Reţea Regională a Hispaniştilor (Ungaria, România Serbia) şi Spania şi America Latină: Literaturile hispanice în Serbia (nr.1, 2010) de Dalibor Soldatić (Serbia), Oralitatea închipuită fingida la Ioan Slavici: descriere şi traducere (nr.1, 2010), Consacrarea primăverii în oglinzi paralele: traducerea dialogului ficţional (nr.3, 2012) de Luminiţa Vleja (România), Cervantes în Serbia (nr.1, 2010) de Jasna Stojanović (Serbia), Relaţii literare între Ungaria şi America Hispanică: unele observaţii (nr.3, 2012) de Zsuzsanna Csikós (Ungaria), Activitatea intelectualilor români în America Latină (1944-1989) (nr.3, 2012) de Sanda-Valeria Moraru (România).

Compartimentul Aion include câteva studii şi articole consacrate bicentenarului independenţei Americii Latine: Două secole de independenţă şi şaizeci de ani de democraţie în Argentina (nr.2, 2011) de José Girón Garrote (Spania), Independenţă şi bicentenary: o viziune de pe Hispaniola (nr.2, 2011) de Domingo Lilón (Santo Domingo), Haití la bicentenarul Americii Latine (nr.2, 2011) de Andrá Gulyás (Ungaria), Excepţia americană – Cuba în prima jumătate a secolului al XIX-lea (nr.2, 2011) de Josef Opatrný (Republica Cehă).

La compartimentul Synopsis găsim câte un articol în fiecare dintre cele trei numere ale revistei Colindancias românescul Suoare şi spaniolul Suárez: întru apărarea credinţei creştine (nr.1, 2010) de Andrei Ionescu (România), Independenţa/independenţele Americii Latine în cinematografie (nr.2, 2011) de András Lénárt (Ungaria), Cunoştinţe despre universitate în discursul academicilor (nr.3, 2012) de Guadalupe Chávez González şi José María Infante Bonfiglio (Mexic).

Prin calitatea materialelor publicate proaspăta publicaţie anuală Colindancias a Reţelei Regionale a Hispaniştilor din Ungaria, România şi Serbia merită interesul tuturor hispaniştilor din Republica Moldova şi recomand cu căldură şi satisfacţie profesională această revistă nu numai specialiştilor, ci şi tuturor celor care cunosc spaniola sau se interesează de probleme de hispanistică. Totodată, exprim încrederea că şi hispaniştii de la noi ar putea publica în paginile acestei reviste rezultatele activităţii lor didactice şi ştiinţifice. Cu atât mai mult cu cât Republica Moldova apare şi ea, din câte am aflat din această revistă, ca membru al Reţelei Regionale a Hispaniştilor. Personal, însă, nu cunosc nimic despre acest lucru, nu ştiu care universitate de la noi figurează printre cele douăsprezece universităţi ale reţelei, nici cine sunt hispaniştii care o reprezintă acolo, deşi mă consider şi eu hispanist, şi din câte se spune unul bun şi aş fi putut oferi şi eu unele materiale pentru a fi publicate în revista Colindancias, ceea ce poate am şi să fac. De ce se întâmplă asemenea lucruri? Am doar o explicaţie: cred că am îmbătrânit…

Introdu Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>