Exegeza literară, vocaţie şi pasiune constantă

DUMITRU APETRI
Institutul de Filologie al AŞM

Abstract
The protagonist’s activity as a literary interpreter is elucidated in terms of vocation. This ability of the critic, being in constant progress and ascension, has resulted in a rich book production, in numerous studies, articles, literary portraits and reviews that take into discussion the literary process of the twentieth century Bessarabia.
Keywords: literary interpreter, vocation, literary process.

Actualul sexagenar, profesorul universitar Alexandru Burlacu îşi desfăşoară activitatea în câteva direcţii: cercetarea literară, munca de predare, dirijarea catedrei „Istorie şi Teorie Literară” a Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” şi îndrumarea tinerilor filologi în aventura cercetării. În cele ce urmează ne vom referi expeditiv doar la domeniul investigaţiei literare care constituie pentru protagonist o vocaţie şi o pasiune constantă.

În anii de doctorantură, tânărul filolog a explorat subiectul „Simbolul şi simbolizarea în poezia moldovenească din anii 60-80”. După susţinerea cu succes a tezei de doctor în filologie la această temă, a continuat investigarea literaturii basarabene din perioada interbelică editând impunătorul şi necesarul volum Scriitori de la „Viaţa Basarabiei” (Chişinău, 1990, coautor Alina Ciobanu). Volumul a fost şi este actual şi valoros, deoarece, în anii de după război, creaţia pe care o promova revista nominalizată era lăsată să zacă în anonimat. Acest debut editorial este succedat de culegerea de studii şi eseuri „Critica în labirint” (Chişinău, Arc, 1997), care s-a învrednicit de Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Moldova conferindu-i autorului un nume.

Cartea se impunea prin actualitatea subiectelor abordate. Dacă în a doua jumătate a secolulul al XX-lea, critica de la noi căuta mereu să depisteze influenţa literelor slave asupra celor basarabene, temerarul cercetător a venit cu meditaţii consistente asupra momentelor Liviu Rebreanu şi Camil Petrescu în spaţiul literar basarabean.
Dintre scriitorii contemporani de la est de Prut au fost aleşi pentru investigare trei dintre cei cu talent incontestabil: Vasile Vasilache, Grigore Vieru şi Vlad Ioniţă. E de menţionat, de asemenea, cutezanţa autorului de a scoate în evidenţă creaţia inegală şi impregnată de molima proletcultistă a lui Emilian Bucov şi Andrei Lupan. Pe bună dreptate a constatat eminentul critic Mihal Cimpoi că Alexandru Burlacu este un cercetător orientat polemic (cf.:Mihai Cimpoi, O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, Chişinău, 1997, pag.276)

Pe parcurs, perseverenţa şi spiritul critic al cercetătorului capătă amploare materializându-se în câteva volume: Mişcarea literară din Basarabia anilor ‚30: atitudini şi polemici (1999), Proza basarabeană: fascinaţia modelelor (1999), Poezia basarabeană şi antinomiile ei (2001), Tentaţia sincronizării. Eseu despre literatura română din Basarabia. Anii ‚20-’30 (2002), Literatura română din Basarabia (2002).

Toate aceste volume au avut o priză favorabilă la critica de specialitate din republică şi din ţară, cercetarea dedicată prozei fiind distinsă cu Premiul pentru critică şi istorie literară acordat de Uniunea Scriitorilor din Moldova. Academicianul M. Cimpoi l-a calificat pe autorul volumelor nominalizate ca fenomenolog al procesului literar basarabean din perioada interbelică. O mărturie certă a valorii investigaţiilor sale este şi faptul că, în anul 2000, Alexandru Burlacu a susţinut cu brio teza de doctor habilitat în filologie cu tema Literatura română. Fenomenul literar barasabean din anii ‚20-’30: tradiţionalism şi modernitate.

De remarcat că, în ultimii ani, distinsul filolog îşi concentrează cercetările asupra literaturii basarabene actuale, manifestând şi aici simţul valorii şi spiritul polemic ce-l caracterizează.

După cele două volume, editate în 2002, cercetătorul face un respiro de scurtă durată: alcătuieşte, îngrijeşte şi scrie o voluminoasă şi consistentă postfaţă la cartea Vladimir Beşleagă. Dialoguri literare (Chişinău, 2006). Scriitorul intervievat, pe drept, califică răspunsurile la întrebări ca fărâme de viaţă şi, în acelaşi timp, ca documente de epocă. Impresionantul şi bogatul dialog care finalizează volumul tulbură prin ostilitatea dramelor din perioada trăită. Autorul zice: „Atâtea cărţi frumoase, visate de mine au fost asasinate de vitregiile timpului” (p.230).

În postfaţa, Alexandru Burlacu constată că multe din mărturisirile domnului Beşleagă „şochează cititorul de azi neiniţiat cu mecanismul de reprimare a sistemului torţionar, dar de cele mai multe ori luminează adevăruri…” (p.255). În aceasta constă, bineînţeles, netăgăduita lor valoare.

Preferinţa literatului omagiat pentru spaţiul cultural interriveran e determinată de un act de conştiinţă. Transcriem o constatare elocventă a cercetătorului: „Teroarea istoriei, atât de complicată în Basarabia, a avut în plan artistic un impact decisiv şi a marcat profund profilul ontologic al scriitorului basarabean” (Alexandru Burlacu. Proza basarabeană: fascinaţia modelelor. Chişinău, 1999, p.11).

Între anii 2007 şi 2013, A. Burlacu editează încă cinci cărţi: trei volume denumite Texistenţe (2007, 2008, 2012), unul intitulat Vladimir Beşelagă. Po(i)etica romanului (Chişinău, 2009) şi solidul opus Refracţii în clepsidră care a văzut lumina tiparului anul trecut, la Iaşi, în colecţia Opera Omnia. Cu privire la exegeza despre pânzele epice ale lui Vladimir Beşleagă, criticul Ion Ciocanu constata: „Apariţia cărţii […] constituie un argument serios în favoarea consistenţei, diversităţii necesare şi realizării exemplare a colecţiei de cercetări critico-literare „Proza basarabeană din sec. al XX-lea. Text. Context. Intertext” (Refracţii în clepsidră, p. 356).

O largă cuprindere de domenii literare şi personalităţi de creaţie denotă demersul investigativ din cărţile nominalizate: creaţia scriitorilor Constantin Stere, Leon Donici, Mircea Eliade, Paul Goma, Ion Druţă, Vladimir Beşleagă, Magda Isanos, Grigore Vieru, Vlad Ioviţă, Aureliu Busuioc, Spiridon Vangheli, Ion Buzdugan, Vladimir Cavarnali, Ion Barbu, Radu Petrescu, Ioan Sulacov, Dumitru Matcovschi, Arcadie Suceveanu, ş.a., lucrările istoricilor şi criticilor literari Vasile Coroban, Mihai Cimpoi, Ion Simuţ, Haralambie Corbu, Sava Pînzaru, Ion Ciocanu, Nicolae Bileţchi, Anatol Gavrilov, Ana Bantoş, Iurie Colesnic, Todor Nedelcea, Andrei Ţurcanu, Sergiu Pavlicencu, Emil Iordache, Mihai Dolgan, Eugen Lungu, Maria Şleahtiţchi, Pavel Balmoş, subsemnatul şi alţii, câteva dintre investigaţiile şi cugetările savanţilor Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu.

Operele marilor clasici Ion Creangă şi Mihai Eminescu sunt prezentate ca modele fascinante pentru anumiţi scriitori din spaţiul românesc interriveran, iar pânzele epice ale lui Liviu Rebreanu – ca mostre de construcţie romanescă.

Cercetătorul scrie cu pătrundere şi discernământ despre: creaţii ce aparţin diverselor genuri literare, scriitori diferiţi ca viziune şi stil, istorici şi critici literari deosebiţi ca preferinţă şi nivel interpretativ. De exemplu, Spiridon Vangheli este apreciat ca: „un scriitor din familia nobilă a lui Ion Creangă care a oferit cititorilor un mit al paradisului pierdut, protagonistul său manifestîndu-se ca un descoperitor al „ţării minunilor”, Vasile Coroban – personalitate singulară şi singuratică, Vlad Ioviţă – neorealist, Vladimir Beşleagă – figură reprezentativă pentru scrisul românesc din Basarabia.

Este impresionantă lista de profiluri literare şi recenzii scrise de persoana celebrată despre activitatea colegilor de breaslă. Cred că nu există în Republica Moldova vreun istoric şi critic literar care să lipsească din vizorul actualului sexagenar. Cu toată această deschidere spre colegii de breaslă, atunci cînd situaţia o cere, fiorul polemic e prezent. În acest sens sunt grăitoare articolele: „ Ion Druţă între cervus divinus şi mîrţoagă”, „Druţă şi căruţa naţiunii”, „Haralambie Corbu, la timona datoriei”, „Strategia admiraţiei în creaţia lui Mihail Dolgan”, „Ana Bantoş, cu evantaiul autenticităţii”.

Fără teama de exagerare putem conchide: în persoana domnului Alexandru Burlacu filologia română a acreditat un cercetător literar cu un simţ acut al valorii artistice, cu evidente capacităţi analitice şi o dexteritate aparte de a opera generalizări importante şi valoroase.

Introdu Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>