Poetici ale romanului european reflectare în critica românească


Şerban Octavian Axinte
Poetici ale romanului european reflectare în critica românească
Editura muzeului Naţional al Limbii Române, Iaşi, 2013

 

După pertinentul studiu Definiţiile romanului. De la Dimitrie Cantemir la G. Călinescu, Editura Timpul, 2011, în care inventaria explicaţiile criticilor români (mai deseori ei înşişi autori de romane) pe marginea celui mai complex gen literar, Şerban Axinte se grăbeşte să-şi nuanţeze cercetarea. De data aceasta accentele se pun pe translaţia poeticilor europene în interiorul culturii române şi remodelările lor înnoitoare. Şi dacă în prima lucrare interesau „definiţiile” scrise în perioada lungă de timp de la „absorbţia” ideii de roman în literatura română (puntată între paratextele Istoriei ieroglifice, în care Dimitrie Cantemir îşi comunica opiniile referitoare la arta romanului, şi speculaţiile din presa vremii asupra „romanului precanonic” de dinaintea Ciocoilor… lui Filimon) până la afirmarea interbelică, datorată criticilor şi scriitorilor: Radu Ionescu, Titu Maiorescu, Duiliu Zamfirescu, Nicolae Iorga, Garabet Ibrăileanu, Eugen Lovinescu, George Călinescu, atunci de această dată sub lupă este pus intervalul dintre sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial şi anii ’80. Mai corect, e vorba de poeticile generaţiilor ’60-’80, căci cea aparţinând „obsedantului deceniu” a avut rolul nefast de a declanşa faza de „criză a genului”. Dependenţa de politic, reducerea la cele câteva principii ale realismului socialist proscrie deopotrivă romanul şi teoria acestuia.

Ieşirea din criză are loc la mijlocul anilor ’60, când discursul critic asupra romanului se reconectează substanţial la dinamica şi plurivalenţa interbelicului, pe de o parte, şi la cea a Occidentului, pe de altă parte. Critica literară şaizecistă, reprezentată de personalităţi precum Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Lucian Raicu, Adrian Marino, Paul Cornea, Matei Călinescu, Toma Pavel, Mircea Martin ş.a., este nevoită să o ia de la capăt. „De la capăt, dar nu din acelaşi punct”, constată exegetul, dată fiind lecţia interbelică. Absorbţia teoriilor, metodelor şi sistemelor europene asigură reconfigurarea treptată a conceptului „critică a romanului”, asigurându-i „un nou câmp de constituire şi validitate”. În ceea ce urmează Şerban adună cu meticulozitate din publicaţiile vremii date ce confirmă asimilarea ideilor înnoitoare occidentale în discursul criticilor şi scriitorilor Silvian Iosifescu, Ov. S. Crohmălniceanu, Irina Mavrodin, Şt. Aug. Doinaş, Nicolae Balotă, Emil Cioran, atitudinile lor pro şi contra autohtonizării Noului Roman Francez, numit şi „roman experimental”. În mod special sunt prizate dezbaterile asupra romanului în cadrul unor anchete onorate de George Bălăiţă, Nicolae Breban, Livius Ciocârlie, Gheorghe Crăciun, Maria Luiza Cristescu, Gabriel Dimiseanu, Mircea Iorgulescu, Norman Manea, Mircea Nedelciu, Bujor Nedelcovici, Alexandru Paleologu, Mircea Horia Simionescu, Alex Ştefănescu, Mihai Zamfir, Radu Petrescu şi de alte nume cunoscute şi credibile pentru a demonstra multitudinea şi complementaritatea punctelor de vedere. În susţinerea direcţiilor înnoitoare se înscriu cunoscutele studii despre poetica romanului contemporan ale lui Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Lucian Raicu, Mirela Roznoveanu, Paul Cornea, Nicolae Breban sau Dumitru Ţepeneag, pe care Şerban le analizează cu admirabilă dexteritate profesională, punctându-le ideile esenţiale cu efect stimulator.

Concluzia la care ajunge exegetul e mirifică. După realmente antrenanta lectură a studiului suntem aduşi spre concluzia că şaizeciştii şi, după ei, optzeciştii, deşi s-au format în condiţiile „crizei realist socialiste”, „dialoghează în deplină conştiinţă de cauză, dar fără fanatism” cu numeroasele teorii novatoare, obţinând prin soluţia unanimă a medierii estetice acea stare de „babilonie fericită” care acumulează netulburată „particule disidente”. Un pic de provocare la polemică şi dezbateri nu-i strica lui Şerban Axinte.

ALIONA GRATI

Introdu Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>